Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 05-03-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului:  Marius Fratila-mediafax
Titlul articolului: Zgonea invită preşedintele Parlamentului ungar la Bucureşti
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/politica/zgonea-invita-presedintele-parlamentului-ungar-la-bucuresti-10637794


Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că a transmis în întâlnirea cu ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, invitaţia către preşedintele Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover, de a veni în vizită la Bucureşti, în condiţiile în care acesta vine des în Transilvania.
"Diplomaţia parlamentară în acest moment suferă, este blocată de aproape un an şi jumătate. Dumneavoastră, ca jurnalişti, aţi observat că preşedintele Parlamentului ungar vine mai des în Transilvania să se întâlnească cu comunităţile maghiare decât să vină la Parlamentul României şi să aibă o întâlnire cu omologii domniei sale, cu mine sau cu domnul Antonescu, să avem o dezbatere în interiorul Parlamentului", a afirmat Zgonea, după întrevederea cu ministrul Martonyi.
El a arătat că o vizită a lui Kover în Parlamentul României "ar putea depresiona" anumite declaraţii pe care acesta le-a făcut în trecut şi care "au lăsat o groapă între cele două parlamente".
"Vă reamintesc că Parlamentul naţional din România are un grup politic parlamentar care reprezintă comunitatea maghiară. Pentru noi, este important ca dezbaterile să fie făcute în cadrul Parlamentului, iar poziţiile să fie comune, în interesul României şi în interesul nostru ca membru al UE. Am reamintit că şi Ungaria este un partener important european şi suntem membri ai UE şi trebuie să avem poziţii comune", a afirmat Zgonea.
El i-a semnalat lui Martonyi şi faptul că "anumite retorici ale unor anumiţi reprezentanţi ai Guvernului maghiar în România au depăşit uzanţele diplomatice".
Preşedintele Camerei a mai arătat că i-a cerut lui Martonyi să relanseze dialogului bilateral la nivelul comisiei economice şi comisiei pentru minorităţi, prevăzute de cadrul parteneriatului strategic dintre cele două ţări.
"Cred că aceste trei elemente sunt importante pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state, pentru a depăşi această minicriză pe care o avem la nivel declarativ între statele noastre şi care nu este productivă, având în vedere că foarte multe chestiuni sunt importante pentru a ne armoniza poziţiile", a afirmat Zgonea.
Ministrul ungar de Externe se va întâlni marţi, la solicitarea sa, şi cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu, Zgonea arătând că faptul că Martonyi a cerut aceste întâlniri arată deschiderea oficialului de la Budapesta pentru rezolvarea problemelor din ultima perioadă.
"Vizita sa este tocmai pentru a tempera anumite excese ale unor colegi din statul vecin şi cred că este o vizită pe care eu o încadrez într-un moment important, delicat, al relaţiilor dintre cele două state, ca pe un semn pozitiv, de prietenie şi de relansare a relaţiilor dintre cele două state", a mai afirmat Zgonea.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că el nu consideră provocatoare declaraţia de luni seara a ministrului de Externe al Ungariei, Janos Martonyi, că nu l-ar deranja dacă cineva ar arbora steagul secuiesc la MAE român. "Este normal, domnia sa este reprezentantul statului maghiar şi poate să facă această declaraţie, nu o văd ca pe o declaraţie provocatoare, pur şi simplu ca pe o declaraţie politică a unui ministru al afacerilor externe", a afirmat Zgonea la finalul întrevederii cu Martonyi.
Valeriu Zgonea a arătat că i-a transmis oficialului ungar că România are o legislaţie privind arborarea steagurilor pe instituţiile publice şi aceasta trebuie respectată, iar reacţia acestuia a fost una diplomatică, promiţând că trebuie găsite comune pentru reducerea nivelului retoricii pe acest subiect de ambele părţi.
"Fiecare primar şi preşedinte al CJ depune jurământul pe Constituţia României şi acolo sunt scrise foarte clar, prin legile organice şi ordinare, care sunt atribuţiile şi obligaţiile fiecărui ales local în România, indiferent de poziţia pe care o are. Şi poziţionarea steagurilor trebuie să fie făcută în concordanţă cu legislaţia română pentru că ne aflăm în România, într-un stat european, cu aceleaşi drepturi şi puteri ca şi Republica Ungară", a spus preşedintele Camerei.
Întrebat despre arborarea la Baraolt a unui steag secuiesc de mari dimensiuni, Zgonea a arătat că nu îl deranjează, deşi el ştie că acest steag a fost folosit prima oară de secui când s-au ridicat "împotriva ungurilor" împreună cu domnitorul român Mihai Viteazul pentru a-şi cere drepturile. "Eu nu privesc cu atâta ură această chestiune, sunt colegi de ai mei care arborează steagul Real Madridului sau Barcelonei, nu văd care e problema. Toată chestiunea este să respecte legea din România", a afirmat Zgonea.
De asemenea, el a declarat că este mai preocupat de situaţia minorităţii româneşti din Ungaria, nu de cea a comunităţii maghiare din România, având în vedere că modelul românesc de protecţie a minorităţilor este recunoscut şi elogiat în plan internaţional. "Noi avem un model de succes în Europa, nimeni nu mai are acest model, i-am recomandat (lui Martonyi - n.r.) că poate ar trebui să copieze acest model care este unul bun pentru Balcani şi a adus elogii în toată presa internaţională (...). Şi noi avem o minoritate suficient de puternică, care nu este reprezentată şi nu are aceeaşi putere pe care o are minoritatea maghiară în România, când este vorba de alocarea resurselor, de păstrarea identităţii culturale, de accesul la limba maternă în şcoală şi aşa mai departe", a mai spus preşedintele Camerei.
Vizita în România a ministrului ungar de Externe are loc într-o perioadă în care politicieni din ambele ţări au fost implicaţi, prin declaraţii, în ceea ce presa a numit "scandalul steagurilor secuieşti".
De asemenea, la sfârşitul săptămânii, în 10 martie, este programată la Târgu Mureş o manifestaţie pro-autonomia Ţinutului Secuiesc.
Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a declarat, luni, în conferinţa de la MAE, că dacă cineva doreşte să arboreze în spatele său, lângă steagurile României, Ungariei şi UE, drapelul secuiesc, el nu are nimic împotrivă, menţionând că în ţara sa sunt localităţi unde flutură steaguri româneşti.
"Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l să îl pună. Cred că dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi. Pe clădirile publice din Gyula sau Micherechi sunt steaguri naţionale româneşti. Eu nu am nicio probemă cu aceasta, noi nu avem nicio problemă cu acest lucru, pentru că acesta este un mesaj european de unitate. Deci dacă cineva vrea să pună aici acest steag secuiesc, să o facă", a afirmat Martonyi, întrebat de un jurnalist român dacă el consideră normală arborarea în spatele său a steagului secuiesc.
De asemenea, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a arătat că dincolo de poziţiile oficiale ale României şi Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înţeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe "canalul politico-diplomatic" şi acceptat că asumarea unor astfel de simbolistici naţionale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare ţară.
La conferinţa celor doi miniştri de la sediul MAE a fost prezent şi liderul UDMR Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta, care a ţinut să declare, după afirmaţiile celor doi oficiali, că în "recentul război al steagurilor dintre cele două guverne" comunitatea maghiară din România este cea pedepsită şi are cel mai mult de pierdut.
"Vreau să vă spun foarte onest că noi, ungurii din România, am obţinut multe drepturi în ultimii 20 de ani şi ne simţim foarte confortabil aici, pe pământul nostru, în Transilvania în special, dar, mai larg în România. Dar trebuie să înţelegeţi că minoritatea naţională nu va avea toate drepturile. Noi vrem şi trebuie să avem mai multe drepturi. În acelaşi timp, trebuie spus că interferenţa unor politicieni din Ungaria a divizat comunitatea maghiară din România şi nu a ajutat obiectivele noastre. Şi în recentul război al steagurilor dintre cele două Guverne noi suntem comunitatea pedepsită, noi avem de pierdut. Pentru că trebuie să dezbatem revizuirea Constituţiei, regionalizarea şi o astfel de presiune psihologică asupra vieţii politice din România va face şi mai dificil pentru noi să obţinem obiectivele noastre", a afirmat Frunda.
Pe de altă parte, el a arătat că folosirea steagului secuiesc de administraţiile locale din Transilvania este legală.    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.